Consiliul de Experți și Experte (CEE) din cadrul Consiliului de Presă din Republica Moldova constată degradarea severă, în ultimele zile, a aplicării de către unele redacții a standardelor profesionale, ceea ce poate duce la decredibilizarea întregii comunități jurnalistice din țară.

Invitarea, la 21 aprilie 2026, în studioul postului de televiziune N4 a unei persoane care se ascunde sub un cont cu nume fals pe Facebook și intervievarea acesteia ca sursă de informații credibile, fără ca jurnalista moderatoare să îi cunoască cel puțin identitatea reală, contravine normelor profesionale de colectare și verificare a informațiilor, fiind o premieră negativă pentru jurnalismul din Republica Moldova. Reamintim că jurnalistul este obligat să verifice identitatea surselor și să evalueze critic informația oferită, precum și să evalueze motivele din care o persoană își ascunde identitatea. Jurnalistul este cel care deconspiră identitățile false, dar nu le promovează.

Conturile cu nume fals pot fi și sunt folosite deseori pentru a plasa în spațiul public informații false și intenționat neverificate, cu scop de dezinformare, în timp ce jurnaliștii sunt cei care combat dezinformarea și oferă publicului informații verificate, obținute transparent, din surse citabile, cu identitatea declarată, așa cum prevede Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 2.2).

CEE califică episodul de la N4 drept un act de validare a practicilor condamnabile de creare a conturilor false pe rețelele sociale, fapt absolut inadmisibil pentru o redacție responsabilă.

Promovarea unor afirmații neverificate, lipsite de probe și de asumare, prin intermediul unor identități anonime, reprezintă un precedent periculos și neetic. În aceeași logică, orice caz sau controversă poate fi manipulată prin introducerea unor „surse” fictive, sub pretextul protejării anonimatului. În acest mod, însăși noțiunea de sursă jurnalistică este golită de conținut, iar instituția protecției anonimatului – esențială în jurnalismul de investigație – este deturnată și transformată într-o armă de dezinformare și de discreditare.

CEE face apel către toate instituțiile mass-media și jurnaliști să nu legitimeze, direct sau indirect, surse anonime a căror identitate nu este verificată și să manifeste maximă prudență în raport cu informațiile provenite din conturi false sau obscure. Într-un context informațional vulnerabil, astfel de surse pot face parte din mecanisme sofisticate de manipulare, menite să distorsioneze realitatea, să inflameze opinia publică și să submineze încrederea în presă și în instituțiile statului. Responsabilitatea jurnalistică presupune nu doar transmiterea informației, ci și protejarea spațiului public de contaminarea cu falsuri și narațiuni toxice.

22 aprilie 2026

www.consiliuldepresa.md

La începutul anului 2024, un site de știri a publicat un articol referitor la un suicid, în care divulga, contrar legislației și normelor deontologice, date cu caracter personal, inclusiv medicale, despre persoanele implicate. Încălcarea normelor de prelucrare a datelor personale a fost confirmată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. În legătură cu acest fapt, Consiliul de Presă reamintește jurnaliștilor și redactorilor că standardele profesionale și Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova impun obligația de respectare a dreptului la viață privată şi demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate.
Protejarea datelor cu caracter personal de către jurnaliști este esențială pentru a respecta drepturile persoanelor vizate și pentru a se conforma cu legislația în vigoare. Astfel, prin date cu caracter personal se înțelege orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.